coincidență sau destin......

Freud spunea că nu există coincidențe... atunci când întâlnim pe cineva din întâmplare este pentru că l-am văzut înainte de colțul ochilor noștri dar l-am lăsat să plece.
A rămas acolo... în subconștientul nostru și nu ne-am oprit până nu l-am gasit.
Poate că asta se întâmplă cu tine... poate într-un anumit moment... fără să-ți dai seama... poate într-o altă viață sau într-o perioadă pe care nu ți-o mai amintești... a alergat spre tine pe drumul vieții până când... coincidență sau destin... a putut merge într-o zi alături de tine ...

Sânzienele... Drăgaicele

Sânzienele ființe fantastice... magice.
Preotese ale Soarelui ce ziua apar sub forma unei adieri ușoare de vânt... Noaptea fecioare cu părul bălai... îmbrăcate în rochii albe din nor ce se prind în hore amețitoare cântând cu voci dulci cum nu s-au mai auzit.
Magia se petrece în noaptea de 23-24 iunie... văzduhul freamătă... cerul se contopește cu pământul și zâne frumoase... Sânziene... coboară pe pământ... cântă și dansează.
Acolo unde ele joacă... iarba rămâne arsă.
Ocrotesc fecioarele... femeile însărcinate... dau rod recoltelor.

De azi natura se închină în fața bunului Dumnezeu!

"Du-te Soare, vino Lună,
Sânzienele îmbună,
Să le crească floarea floare,
Galbenă, mirositoare,
Fetele să o adune,
Să le prindă în cunune
Să pună la pălărie,
Floare pentru cununie,
Babele să le rostească,
Până-n toamnă să nuntească."

Mircea Eliade, "Noaptea de Sânziene"

...doar înainte !!! 🔜

Momentul descoperirii de sine nu apare pur și simplu la o apăsare de buton... apare după îndelungate încercări... provocări... evenimente...
Curajul de a te trezi...a evalua...descoperi...este punctul de plecare... linia de start a propriului sine... momentul abandonului ireversibilului trecut!
Cazi...ridicăte...scuturăte...vindecă-ți rănile..
Zâmbeștei vieții și spune-ți :

"Voi merge din nou...doar înainte !!".

Miracolul vieții!!❤❤

Când dai viață din tine...când se rupe un suflet din sufletul tău...înțelegi miracolul vieții!
Ce dar poate fi mai frumos decât un gângurit de copil la sânul tău?
Ce dar poate fi mai frumos decât zâmbetul și dragostea necondiționată a unei minuni cu ochi azuri ?!
Decât niște mânuțe mici și harnice ce se aventurează în cocă...inventând forme noi unei pâini tradiționale?!
Decât mirarea unor ochi zglobii privind o frunză ce dansează purtată de vânt în lumina arămie de toamnă?!
Sau...când săriți în pas de doi... ținându-vă de mână...pe strada cu oameni terni și suflete gri?!
Când ai în tine viață... cântă viața!